Tone de pene de pasăre rămân zilnic în crescătorii de pui și abatoare. Dacă vă gândiți că penele pot fi utilizate doar în umplerea coșurilor de perne, să știți că lucrurile stau altfel. Acum opt ani, doi frați din Strășeni au decis să transforme materia primă, precum sunt penele, într-un concentrat proteic adăugat în hrana animalelor. În prezent, investițiile făcute de antreprenorul Denis Anton și fratele său Vladimir cifrează mai mult de un milion de euro. Chiar dacă s-au confruntat și se mai confruntă cu bariere birocratice și legislative, cei doi au planuri mari pentru viitor. Cum s-au avântat într-un domeniu mai puțin cunoscut în Republica Moldova, ce oportunități sunt pe piața din țara noastră pentru acest domeniu și cum se descurcă antreprenorii în aceste timpuri deloc ușoare, în care pandemia COVID-19 dictează regulile, aflați în interviul de mai jos.

D-voastră transformați penele în concentrat proteic, un domeniu mai puțin cunoscut în Republica Moldova. Vreau să ne povestiți mai detaliat despre această activitate. Cum a venit ideea afacerii?

Activitatea de bază a companiei noastre este prelucrarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman. Totul a început în anul 2012, când am importat o tehnologie de prelucrare prin extrudare și am pus pe roate o afacere, prin care prelucrăm resturile după abatorizare, produsele cu termen expirat sau neconforme. În rezultat, obținem hrană pentru animale. Între timp, piața ne-a dictat regulile ei și pentru a supraviețui a fost nevoie să găsim surse proteice noi, ieftine și calitative. Am început un amplu studiu și, în cele din urmă, alegerea noastră a fost pana de pasăre: un produs specific cu un conținut înalt de proteină, dar care se prelucrează foarte greu. Ne-a venit ideea de a folosi metode specifice de prelucrare, moderne, dar care nu au mai fost folosite în domeniul respectiv. Pot să vă asigur că, la început, nu aveam surse de la care să ne informăm sau cu care să ne consultăm. Teoretic știam și eram convinși că ne va reuși. Primele încercări de laborator au avut loc în condiții spartane, utilajele erau confecționate și modificate din mers. La început am vrut să adaptăm ideile noastre la utilajele pe care le aveam, dar în final am creat o tehnologie proprie și un produs nou. Ne-a ajutat doar încrederea în sine și perseverența cu care am mers înainte.

Care sunt investițiile inițiale și ce profit aveți în prezent? Cum v-ați integrat în condițiile pieței?

Investițiile inițiale au fost ceva mai mult de 200 mii dolari SUA. Studiul de fezabilitate, riscurile asumate și condițiile de piață la acel moment ne indicau un nivel destul de înalt de rentabilitate, iar investiția urma să fie recuperată timp de trei ani. Totul s-a schimbat odată cu criza valutară de pe urma creditelor neperformante din 2014. Având contractele de credit în valută am fost nevoiți să întoarcem băncii sume foarte mari raportate la noile cursuri afișate. Cu toate acestea ne-am conformat noilor realități, fiind convinși că ideile ce ni le-am propus spre implementare erau corecte și unica șansă de supraviețuire. Acum investițiile au depășit un milion de euro.

Ce oportunități sunt pe piața Republicii Moldova în acest domeniu și pe cât de aplicabilă este practica companiei d-voastră?

La momentul de față noi am ajuns să prelucrăm circa 40% din pana de pasăre produsă în Republica Moldova. Am putea să ne mărim capacitățile, dar la moment nu este oportun. Este vorba de investiții suplimentare, dar cel mai important este piața de desfacere. Am ajuns la concluzia că toate cunoștințele și rezultatele acumulate pe parcursul activității noastre în acest domeniu merită să fie implementate în fabrici noi, construite în alte țări, numai nu la noi acasă. Există interes asupra tehnologiei și produsului din partea țărilor din UE, Ucraina, Rusiei. Mai mult și atitudinea față de procesatorii de deșeuri lasă de dorit, nemaivorbind de invenții și tehnologii noi (de multe ori ni s-a spus cu dispreț: cum așa nimeni din țările dezvoltate nu a putut dar voi ați reușit?).

Probabil vă confruntați și cu probleme, fie de ordin legislativ sau birocratic. Care sunt ele?

Consider că una din cele mai mari probleme care există la momentul de față în ramura de prelucrare a subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman este cadrul legislativ care reglementează modul de utilizare finală a produselor obținute de pe urma procesării acestora. Toată lumea este conștientă de faptul că există cantități enorme de subproduse ce urmează a fi prelucrate, dar noi, fiind din domeniu, punem întrebarea cui vindem, unde folosim produsele de pe urma procesării? Piața din Republica Moldova este limitată în folosirea acestora în hrana animalelor de fermă, iar exporturile sunt blocate din cauza neîndeplinirii condițiilor stipulate în Acordul de Asociere cu UE. Piața animalelor de companie este prea mică, iar investițiile necesare sunt mari. Astfel se creează un cerc vicios: pe de o parte este nevoie de procesare, pe de altă parte nu putem debloca piața produsului finit. Această situație continua de mai multi ani.

Ați încercat să vă extindeți și peste hotare? Dacă da, ce experiență ați avut?

În aprilie 2019 compania noastră a fost înregistrată în sistemul european TRACES ca procesator de pană de pasăre, ceea ce ne permite să facem export în țările UE. Dar nu mare ne-a fost bucuria când am aflat că Republica Moldova nu face parte din lista de țări non UE, care au drept de export în UE. Acest drept va apărea doar atunci când vor fi îndeplinite condițiile stipulate în Acordul de Asociere. Ca să deschid unele paranteze, Ucraina este în listă și poate exporta în UE, deși această țară a semnat mai târziu Acordul de Asociere. Oricum, ce ține de tehnologie, există intenții, am primit și un avans pentru construirea unei fabrici de procesare a penelor de pasăre în România.

Cât de mult a fost afectată activitatea companiei d-voastră de pandemia COVID-19?

Destul de mult. Anul trecut am depus mari eforturi pentru a putea exporta în Ucraina și anume la companiile care se ocupă de creșterea nurcilor. Am avut și câteva livrări, am pregătit terenul pentru sezonul 2020 și clienții au fost mulțumiți de calitatea produsului nostru. Cu toate acestea, pandemia a afectat substanțial această ramură, prețurile la blănuri se vând cu mult sub sinecost, și majoritatea fermierilor sunt în incapacitate de plată. Acum suntem în căutarea altor clienți.

Presupun că aveți condiții speciale de muncă în perioada pandemică. Cum respectați normele sanitare?

În fiecare zi, nemijlocit la fabrică muncesc cel mult patru lucrători, fiecare având locul său de muncă care presupune interacționarea doar în cazuri excepționale. Cu alte cuvinte, distanța socială este păstrată pe parcursul întregii zile de muncă. În afară de aceasta sunt îndeplinite toate cerințele impuse de autorități.

Ce sprijin ați avut din partea statului, în condițiile crizei?

Nu am avut niciun suport și nu am beneficiat de anumite subvenții. Din contra, în măsura posibilităților încercăm să susținem colaboratorii din cadrul Academiei de Științe, Universității Agrare din Moldova prin diverse proiecte comune cofinanțate, pentru a crea și a ne dezvolta.

Ce planuri de viitor aveți?

Astăzi dezvoltăm alte produse pe piața din Republica Moldova cum ar fi hrana naturală și fără conservanți pentru câini. Avem o experiență în domeniu și aprecieri din partea consumatorilor, inclusiv chinologi cu experiență. Așteptăm cu nerăbdare deblocarea exporturilor de concentrat proteic către piața din UE care este interesată în produsul nostru. Vom promova tehnologia noastră de prelucrare a penelor de pasăre în alte țări pentru deschiderea de noi fabrici de procesare. Vrem să participăm la proiecte cum ar fi Orizont 2030 privind cheratina funcțională. Ne-am dori ca soluțiile pe care le avem, privind procesarea altor subproduse de origine animală și vegetală (cu înalt impact ecologic), utilizând tehnologiile și utilajele produse de Terafix, să le trecem de la etapa de mostre de laborator în implementarea practică.

sursa: cotidianul.md